Doctus Vexillium
LEGISLAȚIE
Obligațiile lucrătorilor sunt reglementate în mod special prin două articole art.22 si art.23 din Legea 319/2006 :
Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau imbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
De regulă un eveniment, accident de muncă are la bază fie lipsa de pregătire sau instruire in activitatea desfașurată, cu sau fără acordul angajatorului, fie nerespectarea instrucțiunilor primate din partea angajatorului.
Exemplu: Neutilizarea echipamentului individual de protecție de către lucrător deși acesta a fost instruit să-l utilizeze constituie o nerespectare a instrucțiunilor primate din partea angajatorului, însă trebuie subliniat că rămâne în sarcina conducatorului locului de muncă să monitorizeze și să se asigure de purtarea echipamentului de protecție, având la indemână instrumente de corecție de genul avertismentului, sancțiuni administrative etc. Pe fondul pieței forței de muncă din România angajatorii fac tot mai multe concesii pentru a-și păstra lucrătorii, inclusive prin tolerarea abaterilor de acest gen.
Consecințele neutilizarii echipamentului de protecție pot fi din cele mai sumbre iar pagubele pot atinge limite de neimaginat.
CU CE VĂ PUTEM AJUTA NOI:
(1) In mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:
-
- a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
- b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, dupa utilizare, să îl inapoieze sau să il pună la locul destinat pentru păstrare;
- c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau inlăturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și cladirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;
- d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de munca despre care au motive intemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sanatatea lucratorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;
- e) să aducă la cunoștință conducatorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană;
- f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;
- g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul sau de activitate;
- h) să iți însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
- i) să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, și celorlalți participanți la procesul de muncă, potrivit activităților pe care aceștia le desfășoară.
Articolul 23 vine cu detalii legate mai mult de comportamentul lucrătorilor care trebuie să fie de bună credință să dea dovadă de profesionalism în activitatea sa. Atunci când o activitate se desfășoară sub presiunea timpului și oamenii nu au o educație respectiv pregatire profesională lucrurile pot avea o turnură catastrofală.
Exemplu: pentru a câștiga timp un utilizator de nacelă manevrează utilajul fără a se asigura cu centura de siguranță și deplasează nacela fără coborârea brațului. Astfel, la deplasarea peste un obstacol, lucrătorul este proiectat la nivelul solului, consecința evenimentului fiind maximă, respectiv decesul.
Obligațiile angajatorului
Există la nivel internațional 9 principii de securitate care stau la baza unui mediu sigur pentru lucrători prevăzute la art.7 din Legea 319/2006:
- (1) In cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația să ia măsurile necesare pentru:
- a) asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;
- b) prevenirea riscurilor profesionale;
- c) informarea și instruirea lucrătorilor;
- d) asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.
(2) Angajatorul are obligația să urmarească adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), ținând seama de modificarea condițiilor, și pentru imbunătățirea situațiilor existente.
(3) Angajatorul are obligația să implementeze masurile prevăzute la alin. (1) si (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
- a) evitarea riscurilor;
- b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- c) combaterea riscurilor la sursă;
- d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce privește proiectarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă și de producție, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuarii efectelor acestora asupra sănătății;
- e) adaptarea la progresul tehnic;
- f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin periculos;
- g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor din mediul de muncă;
- h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală;
- i) furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Sună acum!